Singurătate
"Totul a început cu singurătateÎnsingurarea din pântecul mameiTotul a început cu tăcere, culcușul din pântecul eiMoale tăcutTotul a început în beznăAcolo în întunericul ei a crescutSingurătateLinișteBeznaAșa a începutErai iubitErai temutErai așteptatDetestatDe la începutȘi înainte de începutFără să știiFără să veziFără să auziNu aveai numeTrăiai ca-n miez de pământErai sâmburele lui viuÎn jurul luiÎn jurul tăuSe învârtea pământulMama te purtaCu forța lui AtlasMama plângeaȘi râdeaTe voiaȘi nuSe temeaNu mai putea să fugă de tineErai plumb în aripile eiBolovani în visele eiVeneai din iubireȘi uraDin beția unui sărutDin mizeria unui violEa ar mai fi vrut să-și ia zborulTu o legai de pământBrațele ei se întindSpre marginile lumiiSpre tivul orizontului"
sâmbătă, 1 februarie 2014
Din romanul "Pe firul de păianjen al memoriei" -Cella Serghi
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu