Întotdeauna mi-a fost greu să scriu ceva care să-mi
placă și să știu că e ceva filozofic. Acest ceva mă determina să citesc
mai mult doar pentru a descoperi mai multă masă de informații. Vreau să
vorbesc mai multe limbi străine pentru a mă strecura în mintea tuturor.
Nu știu
dacă e ușor să fii dator pe lumea asta, cel puțin așa mă simt eu.
Mă rog jumătate de răspuns aș putea să vi-l spun cu ușurință. " Am
doar 16 ani încă nu am nimic, nu cunosc viața"; Am vise și doar ATÂT"
!
Când doar cercetezi
nu descoperi ceva uimitor, doar te trezești în întuneric, încerci să
deschizi ochii, dar tot întuneric este, ce mai poți face? Iți spun eu , nimic, stai în întuneric
nu pentru că ai vrut, ești obligat și uiți asta, pentru că
conștiința îți tulbură viața. După atâta zbatere realizezi că
cineva ți-a stins lumina că era bine acolo unde erai tu.
Când ești
singur în lume e bine, dar e mai rău că cel care s-a obișnuit cu dușmanii
prietenoși și continuă să creadă în minciună.
Câți dintre voi îți cercetează
viața măcar o dată doar pentru a-și "recapitula"
greșelile, faptele de care suntem mândri și tot așa.